Thursday, September 12, 2013

Un colt de inima

Negam.
Notiuni, idei, fapte si sentimente. Omul e specie ciudata (am mai spus-o). Atat de ciudata incat negam pana si ceea ce se strecoara din cele mai adanci cotloane ale sufletului nostru pana in cele mai penibile terminatii, par unghii piele. Negam fiorul ce innoata isteric prin sange atunci cand ochii percep ceva si creierul analizeaza drept emotionant. Negam pt ca ne impunem anumite plafoane sentimentale. Nu putem depasi niste praguri si suntem lasi pana in maduva oaselor. Nu indraznim sa trecem dincolo de geamandura si sa traim asa cum ne dicteaza inimile. Atat de lasi incat preferam sa traim intr-o ceata absolut reala. Alungam tot ce inseamna vis trait in timpul vietii.
… Picuri de ploaie sfinti cadeau astazi in acelasi loc unde se nascusera intr-o zi (la fel de ploioasa) fluturii din stomac. Priveam in gol strada umeda si murdara… priveam in locul acela unde acum cateva clipe se afla tot ce mi-as fi dorit vreodata. Priveam cum picurii aceia sfinti ajung in iadul acela infect si apoi este purtat de oameni din loc in loc.. Parca ar fi vrut sa spele iadul cu totul ! sa-l curete din perceptie. Sa boteze tot in calea lor si sa ierte orice pacat. Ultima imbratisare fusese de pretz.. o puteam compara cu atingerea unui inger.. o puteam compara cu un rubin slefuit intre cioburi de sticla mata…
- Nu pot decat sa multumesc ! mi-am spus si am ridicat ochii spre cer. Iti multumesc Doamne ca mi-ai dat ocazia sa sufar dupa acea imbratisare. Momentul acela merita sa ma doara o viata intreaga. Iti multumesc ca ai mai smuls din pieptul meu vanat si uscat de dor inca un colt de inima ca dintr-o paine.
Pretuim o privire atat de mult ! ne indragostim de un zambet ! traim pt vibratia unei voci ! renastem pt atingere ! Iubim…
Cine spunea ca iubirea nu doare ?
Cu siguranta avea toate colturile inimii in piept !

No comments:

Post a Comment